Telescoapele „Webb” și ALMA au studiat unda de șoc de dimensiunea Căii Lactee

Astrofizicienii au folosit telescopul spațial James Webb și radiotelescopul ALMA (Atacama Large

grătar milimetru/submilimetru) pentrustudiind procesele care au loc în timpul ciocnirii galaxiilor în Cvintetul Stefan. Observația a arătat că o undă de șoc de câteva ori mai mare decât Calea Lactee a lansat o „instalație de procesare a hidrogenului molecular cald și rece”.

Date combinate de la două telescoape:observații optice și în infraroșu de la telescopul James Webb (în fundal) și date radio detaliate ALMA (notele de subsol în partea de jos a imaginii). Imagine: ALMA (ESO/NAOJ/NRAO)/JWST/ P. Appleton (Caltech), B. Saxton (NRAO/AUI/NSF)

Cvintetul lui Stephan este un grup de cinci galaxii -NGC 7317, NGC 7318a, NGC 7318b, NGC 7319 și NGC 7320 sunt situate la aproximativ 270 de milioane de ani lumină de Pământ în constelația Pegasus. Acesta este un laborator unic pentru observarea ciocnirii galaxiilor: de obicei există o explozie de formare a stelelor în regiunea de fuziune, ceea ce face dificilă observarea, dar nu este cazul aici.

Într-un nou studiu, astronomii au observat astace se întâmplă când una dintre galaxii, NGC 7318b, se ciocnește cu grupul cu o viteză relativă de aproximativ 800 km/s. Pentru comparație, la această viteză, un zbor de la Pământ la Lună ar dura doar 8 minute.

Oamenii de știință au descoperit că NGC 7318b se ciocneșteun vechi streamer gazos care s-a format în timpul interacțiunii dintre alte două galaxii. O nouă coliziune provoacă formarea unei unde de șoc gigant, notează autorii.

Din moment ce unda de șoc trece prin aceastastreamer cocoloși, creează un strat de răcire foarte turbulent sau instabil și tocmai în regiunile afectate de această activitate violentă observăm modele neașteptate și recircularea hidrogenului molecular.

Philip Appleton, astronom Caltech și coautor al studiului

Cercetătorii au folosit radiotelescopul ALMABanda 6 pentru a analiza în detaliu trei zone cheie de impact și, pentru prima dată, pentru a construi o imagine clară a modului în care hidrogenul gazos se mișcă în zona de impact. În centrul undei principale de șoc, astronomii au observat un nor gigant de molecule reci, care se dezintegrează treptat în bucăți și se întinde într-o coadă lungă de hidrogen molecular cald. 

Autorii studiului cred că o analiză a acestei regiuni active, o „rafinărie de hidrogen”, îi va ajuta să înțeleagă mai bine mecanismele care conduc la formarea stelelor.

Citeste mai mult:

Cele mai frumoase fotografii cu „Webb” pentru 2022: vezi ce a făcut telescopul de 10 miliarde de dolari

Soarele a deschis anul cu un fulger din cea mai puternică clasă

Secretul durabilității betonului roman este dezvăluit: poate fi restaurat